Recenzie: ,,Invitatie la vals" - Mihail Drumes

Anul apariției: 1937

Număr pagini: 272

Rating: ⭐⭐⭐⭐

Editura Art

Descriere: ,,Romanul Invitaţia la vals este un fenomen unic în literatura română, fiind un titlu atât de îndrăgit de cititori, încât, de-a lungul unui singur deceniu, treizeci şi patru de ediţii au fost epuizate. Cartea îşi seduce încă de la primele pagini cititorul, care rămâne cu sufletul la gură, conectat la acordurile poveştii de dragoste dintre cei doi studenţi, Tudor şi Micaela. Candoarea emoţiilor şi a frământărilor sfâşietoare provocate de iubire, înregistrate de scriitor cu sinceritate şi sensibilitate, are darul de a aduce revelaţia bucuriei de a trăi alături de cei dragi, făcând din Invitaţia la vals o lectură necesară maturităţii.

„Invitaţia la vals are acordurile ei fine, sensibile, muzicalitate interioară şi rezonanţă intimă cu eternul omenesc, cu frământările subconştientului şi poate de aceea, mărturisită sau nu, trecerea ei în conştiinţa cititorului prin atingerea delicată a emoţionalului este adevăratul succes al acestei poveşti de iubire cu valoare cinematografică."
Florea Firan

   Părere: După ce am terminat-o, m-am tot gândit dacă să-i fac sau nu o recenzie a acestei cărți. O să încep prin a spune că am avut mari așteptări, ținând cont că am așteptat de ceva vreme să o citesc, și pot zice că mi-au fost satisfăcute întru totul.
 Încă din primul capitol, știm în ce notă se va termina povestea lor de dragoste, dar cu toate acestea, eu am fost și mai curioasă de a o citi până voi ajunge în acel punct.

  Nu a fost o poveste de dragoste nemaiîntâlnită, dar a avut ceva special, totul începând cu o simplă invitație la vals și continuând cu o serie de scrisori care mai de care mai incitante, doar pentru atragerea în jocul pasiunii și al seducției. Pe lângă toate momente romantice dintre cei doi, au existat câteva care mi-au displăcut, cum ar fi decizia personajului principal de a se despărți de protagonist printr-o scrisoare, fără a avea un motiv concret. Sau de a se căsători cu așa zisa ,,prietenă" a acesteia. Dacă o veți citi sau ați citit-o, o să știți despre ce vorbesc.

  Dar nu pot comenta nimic în ceea ce privește stilul alert de scriere și a vocabularului consistent, cred că acest aspect mi-a plăcut cel mai mult din carte. Niciodată nu mi-a plăcut să știu mai mult decât trebuie legat de cărțile pe care urmează să le citesc, așa că nu voi mai dezvălui nimic și că voi lăsa pe voi să aflați mult mai multe lucruri.

    Citate: ,,Unele întâmplări din viața noastră, în loc să nu se șteargă din minte îndată după săvârșirea lor, printr-un inexplicabil joc al funcției perceptive, ne rămân fixate în memorie, uneori cu o lumină și o limpezime atât de neașteptate în ceea ce privește detaliile, încât depășesc adesea evenimentele capitale care ne angajează soarta."

  ,,În definitiv, ce este dragostea, decât o taină pe care o ascund îndrăgostiții și o poartă în umbră, de frica luminii? Îndată ce taina se dă pe față, dragostea veștejește, își pierde frăgezimea, vrajă devine ceva obișnuit, de toate zilele."

  ,,Întotdeauna îndrăgostiții au lumină ciudată pe fața lor, care-i deosebește pe unul dintr-o mie de oameni."

  ,,De fapt, fericirea e scurtă, dar receptivitatea noastră îi modifică soarta."

  ,,Invitația ta la vals n-am fost decât actul de naștere al acelei iubiri negre care sfârșește cu moarte. Sunt sigură că nu te-ai așteptat la un asemenea deznodământ, dar e tot pe atât de adevărat că nici nu l-ai putut împiedica."