Recenzie: ,,Fata cea buna" - Mary Kubica

Traducere din limba engleză: Cristina Nemerovschi

Anul apariției: 2017

Număr pagini: 281

Rating: ⭐⭐⭐ (3,5)

Editura Herg Benet

Descriere: “Am tot urmărit-o în ultimele câteva zile. Știu de unde își face cumpărăturile, cunosc spălătoria ei preferată, am aflat unde lucrează. Nu i-am vorbit până acum. N-aș putea să-i recunosc timbrul vocii. Încă nu știu ce culoare au ochii ei sau cum arată când este îngrozită. Dar urmează să aflu.”

Într-o seară, Mia Dennett intră într-un bar unde ar trebui să se întâlnească cu iubitul ei, cu care are o relație complicată. Când acesta nu apare, Mia pleacă alături de un străin enigmatic. La prima vedere, Colin Thatcher pare o alegere perfectă pentru o aventură de o noapte. Dar să ajungă acasă la Colin se va dovedi cea mai cumplită greșeală pe care Mia a făcut-o vreodată. Când Mia dispare, mama ei, Eve, și detectivul Gabe Hoffman nu se vor da în lături de la nimic pentru a o găsi și a o aduce acasă. Dar niciunul dintre cei doi nu ar fi putut să prevadă complicațiile emoționale care într-un final le vor distruge lumea în care au trăit până atunci. Cu stilul unui thriller captivant și tensionat, “Fata cea bună” este un puternic roman de debut care îți arată că în familiile perfecte nimic nu este ceea ce pare la prima vedere.

Părere: Cine s-ar fi gândit că o simplă ieșire într-un bar poate avea asemenea consecințe? Sigur nu Mia Dennett, o tânără profesoară de arte care hotărăște să se întâlnească în acel loc dubios cu asa zisul ei iubit, dar după minute bune de așteptat aceasta descoperă, de fapt, că i s-a tras clapa. Așa că, aceasta hotărâre să plece împreună cu Colin Thatcher, străinul pe care îl întâlnește în același bar și cu care este convinsă că poate să aibă o aventură fără implicații emoționale. 

Încă de la primele pagini ale acestei cărți aflăm de dispariția Miei fără a ne prezenta un motiv concret sau ce se va întâmpla cu aceasta. 

Mi-a plăcut că autoarea a recurs la tehnica naratorilor multipli și alternanța ,,înainte" și ,,după", astfel povestea este prezentată prin ochii Evei Dennett, mama Miei, Gabe Hoffman, detectivul ce se ocupă de acest caz și cel care a răpit-o, fiecare având doar o bucată dintr-un puzzle care, la finalul cărții, este rezolvat în totalitate. 

Din destăinuirile lui Colin pe care le are cu cititorii aflăm de ce a răpit-o, de fapt, pe Mia - pentru o recompensă ce avea a fi plătită de James Dennett, judecătorul corupt ce a crezut că aceasta este moartă. 

Asta până Mia reapare în viața lor - însă nu știm cum a reușit să scape din cabana în care era ținută ostatică - sub o altă identitate. Susține că o cheamă Chloe și că nu-și amintește nimic din evenimentele la care a fost supusă. 

O să fiu sinceră și o să spun că mi-a trebuit ceva până să mă acomodez cu stilul in care a fost scrisă, mai ales că eu abia așteptam să ajung la partea în care aflu ce s-a întâmplat, de fapt, cu Mia, deoarece pe parcursul lecturii am aflat câteva detalii care au reușit să mă zguduie. 

E o carte care te determină să-ți pui o mulțime de întrebări pentru a realiza un scenariu care să te ajute la rezolvarea misterului. 

Am simțit pe tot parcursul lecturii că lipsește ceva, însă mi-am dat seama abia spre final ce, și anume, perspectiva Miei. Aș fi vrut măcar câteva capitole pentru a-mi da mai bine seama ce a deteminat-o să nu-și mai dorească să plece de lângă el, la un moment dat și dacă într-adevăr l-a iubit. 

A fost o lectură ok cu o poveste destul de interesantă, dar așteptările mele nu au fost satisfăcute întru totul, poate m-am așteptat eu la prea multe din partea acestei cărți.