Recenzie: ,,DUFF" (Desemnata uratica si dolofana din gasca fetelor" de Kody Keplinger

                     Traducere din limba engleză: Dana Popescu

                     Număr de pagini: 300

                     Rating: ⭐⭐⭐⭐⭐

                     Editura Epica 


       
             Descriere: ,,Bianca Piper are șaptesprezece ani, este o fire cinică, dar o prietenă loială, și nu se crede deloc cea mai frumușică din grupul ei de amice. Totodată, este mult prea isteață ca să se lase atrasă de șarmul fustangiului Wesley Rush, vedeta liceului. De fapt, Bianca îl urăște. Ba chiar, după ce acesta o poreclește ,,Duffy", îi răstoarnă un pahar de Cola direct în cap. Însă lucrurile nu stau prea bine în familia Biancăi, iar ea caută cu disperare ceva care să o distragă. Așa că îl sărută pe Wesley. Mai mult decât atât, chiar îi place. Dornică de o evadare, Bianca începe cu el o relație secretă, de tipul inamici cu beneficii. Dar, apoi, situația se schimbă. Wesley nu e deloc un tip superficial, iar viața lui e la fel de încâlcită ca a ei. Dintr-odată, îngrozită, Bianca își dă seama că e pe punctul de a se îndrăgosti de tipul pe care credea că îl urăște cel mai mult."


         Părere: Bianca Piper nu se aseamănă cu niciuna dintre prietenele ei sau cu vreo altă fată din liceu. Ea nu iubește petrecerile. Ea nu vrea să se distreze și dorește cu orice preț să se țină departe de băieți, mai ales de Wesley Rush, tipicul băiat a cărui dorință nu era alta decât aceea de a se juca cu inimile fetelor.

   Dar Bianca nici nu se află pe lista lui, deoarece aceasta este considerată a fi o Duff, însă, din cauza sărutului dintre cei doi, totul ia o întorsătură neașteptată, iar relația lor nu va mai fi niciodată ca înainte.

   Cartea ne poartă prin mintea Biancăi, care, din dorința de a scăpa și de a dovedi că nu este o Duff, începe o ,,relație" interzisă cu Wesley. La început doar pentru a se folosi de acesta, crezând că ar poate evada de problemele lumii înconjurătoare, ca mai apoi totul să se transforme într-un drog și o obișnuință, ca în cele din urmă, să conștientizeze cine este el, de fapt, care îi sunt cu adevărat intențiile și că Wesley îi face mai mult rău decât bine.

    Dacă ar fi să mă rezum doar la un cuvânt prin care aș putea să descriu această carte, cu siguranță ar fi ,,clișeu". De ce? Pentru că prezintă, aproximativ, aceeași poveste ca în majoritatea cărților citite, dar spre deosebire de celelalte, ,,Duff" a avut acel ceva doar al ei. Nu m-am putut opri din citit, de parcă era un drog care îmi hrănea dependența. Cred că a fost singura carte, din ultima vreme, pe care am reușit să o termin într-un timp atât de scurt. Doar o zi.

   Cu siguranță, nu multora o să le placă această carte, tocmai pentru că abordează veșnicul subiect de care (aproape) toată lumea a început să se plictisească. Pe alocuri, poate acțiunea o pară plictisitoare, previzibilă și fără pic de substanță, dar nu cred că o asemenea carte se citește pentru a învăța un anumit lucru, ci se citește, mai ales, pentru relaxare, pentru a evada din cotidian.

   Dar pe lângă aceste aspecte și chiar dacă nu pare, ,,Duff" ne învață un lucru destul de important, acela că trebuie să ne apreciem exact așa cum suntem, iar dacă nu putem fi mulțumiți de aspectul nostru, trebuie să știm că poate în ochii altuia suntem perfecți.


     Mulțumesc, targulcartii pentru exemplarul oferit înspre recenzie.